Tuesday 27 August 2013

A sta sau a pleca, asta-i intrebarea! Partea II

Din punctul meu de vedere, felul in care individul percepe aceasta experienta are foarte mare legatura cu motivele pentru care hotaraste sa plece din Romania.
 In cele mai mai multe dintre cazuri cred ca este vorba despre un cumul de factori: atat motive materiale cat si morale.

In ceea ce priveste latura materiala, satisfactiile sunt, dupa un timp, ceva mai mari decat in Romania, dar banuiesc ca nu mai e o surpriza pentru nimeni faptul ca preturile sunt pe masura salariilor si ca din munca cinstita nu se fac averi spectaculoase, nicaieri in lume, mai ales in intervale scurte.

Daca nu ai un contract deja semnat si implicit un job care sa te astepte la sosire (situatie ideala si recomandabila), gasirea unui prim loc de munca, de cele mai multe ori destul de mult sub calificarea si experienta anterioara, poate fi o provocare. Cel mai probabil vei parcurge de cateva ori intregul traseu de la agonie la extaz, jalonat de invatarea limbii, o eventuala  recalificare in functie de cerintele pietii locale a muncii, depasirea barierei de neincredere ridicata de nationalitate (am patit in repetate randuri ca intervievatorului meu sa-i piara zambetul de pe buze cand am spus ca vin din Romania, desi arata foarte multumit de felul in care se desfasurase interviul pana la momentul intrebarii fatidice: ‘’Din ce tara vii?’’) si multe altele. E nevoie de rabdare si nervi de otel (ceea ce nu pot spune ca sunt virtutile mele principale) sau macar de decizia ferma de a nu te da batut si de a te ridica o data in plus fata de cate ori ai cazut in deznadejde (aici ma regasesc si eu).
Ce-i drept, nici in Romania nu e o treaba simpla gasirea si mai ales pastrarea unui loc de munca, asa ca avem experienta, deci cel mai probabil vom face fata cu bine acestei incercari.

Atunci cand lucrurile intra insa pe un fagas normal, marele avantaj al faptului ca poti duce o viata decenta si nu mai esti ocupat cu supravietuirea, este acela ca iti ramane timp si disponibilitate psihica sa te mai gandesti si la alte lucruri in afara de factura la electricitate, pretul scutecelor sau cat vor costa rechiziletele necesare pentru inceputul anului scolar, subiecte omniprezente pe ordinea de zi a celor mai multe familii din Romania. Poti in schimb sa te informezi asupra unor subiecte care te intereseaza, sa petreci mai mult timp cu familia sau practicand un sport sau un hobby, iti permiti sa calatoresti de 2, 3 ori pe an in locuri pe care ti-ai dori sa le vizitezi, sa mergi la un concert sau eveniment cultural sau sportiv la care ti-ar placea sa participi.

O alta gama larga de sentimente care ne pun pe fuga din Romania, are legatura cu exasperarea totala la care ajungem in urma interactiunii cu un sistem mai mult decat greoi si birocratic. Din acest punt de vedere vom descoperi cu placere faptul ca in alte parti e de obicei ceva mai usor sa obtii un act de care ai nevoie, fara eforturi supranaturale de alcatuire a unui dosar cat un ceaslov (asta daca nu e vorba despre Ambasada Romaniei pt ca acolo e alta situatie, aceasta institutie indeplinindu-si cu responsabilitate rolul de a ne aminti de unde si mai ales de ce am plecat). Dar nu duce lipsa nici occidentul de functionarul classic, blazat, semi-informat in domeniul de activitate, lipsit de interes si de viziune si care se limiteaza la aplicarea uneori oarba si complet ilogica, a unor reguli foarte generale, indiferent de particularitatea situatiei in discutie.

Sistemul medical ramane, din perspectiva mea, in continuare o sursa prolifica de dezamagiri: aceeasi vesnica poveste cu medici prea putini pentru numarul de pacienti, fonduri insuficiente de la buget, diagnosticare incorecta sau tardiva etc. Ziarele scriu, lumea vorbeste…lucrurile raman la fel! Am discutat acest subiect cu persoane din Canada, Anglia, Belgia si toata lumea spune acelasi lucru: la putere sunt Paracetamolul si ‘’sa asteptam sa vedem cum mai evolueaza’’si astea abia cand, intr-un final, ai primit mult-asteptata programare. Ai macar avantajul de a fi primit cu politete, cu un zambet incurajator pe buze si in locatii curate si decente. Tot e un pas inainte!


2 comments:

  1. Ti-am citit- ca de obicei - cu placere reflectiile, Alina. Asa e, sistemul norvegian nu e nici pe departe perfect, ba chiar are destule lipsuri. Daca e sa-l compar cu cel romanesc, coruptia, zic eu, e cea care diferentiaza radical cele doua sisteme. Faptul ca nu trebuie sa mai "articulez" pe nimeni (fie ca e la un ghiseu sau la un cabinet medical/sectie de spital - ca sa ma limitez la exemplele tale) nici macar cu o floare pentru a obtine un drept care se mi cuvine, imi atenueaza considerabil dorul de tara. Despre sistemul medical, discutiile ar fi interminabile, putem scrie romane. Vazut din interior (in cazul meu), nu pare asa de catastrofal, chiar daca am si eu dezamagirile mele. Oricum nu-l putem compara nici pe departe cu cel romanesc. Cazuri de malpractice n-am intalnit inca in institutiile in care am lucrat/lucrez. Cat despre Paracetamol, si eu sunt sceptica dar ce sa-i faci, pacientul norvegian de 80- 90 de ani isi trateaza durerile postoperative cu o tableta de 500 mg si e multumit ("helt smertefri").

    ReplyDelete
  2. Multumesc frumos atat pt ca citesti cat si pt amabilitatea de a imi impartasi punctul tau de vedere! Pun mare pret pe ambele elemente ! :)
    Asta este unul dintre aspectele care m-au alungat si pe mine departe de Romania: faptul ca trebuie sa faci eforturi, sa convingi sau sa mituiesti pe cineva pt a obtine drepturi care de fapt ti se cuvin(si pt care ti se mai si opresc lunar bani din salariu).
    Despre cazuri de malpractice scriau destul de des ziarele intr-o vreme. Dupaia a venit vara si odata cu ea cersetorii si hotii si nu mai are nimeni si nimic loc de ei pe primele pagini ale ziarelor.
    Da, daca pacientii norvegieni sunt multumiti atunci Paracet va fi prescris in continuare pt ca asta e f important-sa stea ei cu gandul ca ceea ce iau le face bine. Asta are mai mult efect decat daca ar lua un tratam f bun dar in care nu au incredere.
    E fix cum era la noi pe vremuri Piramidonul, sau nu mai stiu cum se chema, lua toata lumea pt orice si le facea bine la toti. :))

    ReplyDelete