Tacamurile din argint, intre traditie si sanatate

 

Argintul este cunoscut din cele mai vechi timpuri  pentru calitatile lui antibacteriene. Acum 4.000 de ani, medicii chinezi faceau acupunctura cu ace de argint.
Fenicienii navigau luni intregi peste mari. Ei transportau apa, vinul şi laptele in vase din argint, pentru a le pastra nealterate un timp indelungat. Colonistii americani care strabateau Vestul puneau adesea un dolar de argint in lapte pentru a-i intarzia alterarea.
La inceputul secolului, doctorii prescriau nitrat de argint pentru ulcerele de stomac şi puneau cateva picaturi de solutie de argint in ochii nou-nascutului pentru a distruge eventualele bacterii care ar fi putut provoca orbirea. 

El este folosit si in industria moderna, statiile cosmice NASA şi MIR folosind argintul coloidal pentru transformarea apei reziduale în apa potabila. A fost de asemenea utilizat la filtrele mastilor celor care se ocupau cu dezinfectarea în timpul epidemiei de gripa aviara, iar pereţii frigiderelor sunt tratati cu ioni de argint impotriva formarii bacteriilor urat mirositoare.

Rolul argintului în organismul uman poate fi descris ca un „sistem imunitar secundar“.
Din rezultatele obţinute de dr. Hery Margraff aflam ca argintul are capacitatea de a distruge în 6 minute peste 650 de categorii de microorganisme patogene, virusuri, bacterii, paraziti şi fungi.
Ca antibiotic natural, argintul lupta cu bacilulul dizenteriei, cu Salmonela, Escherichia coli, Streptococul pneumoniae, Streptococul mutans (cauzator principal al cariilor dentare) şi alte microorganisme daunatoare.
S-a mai constatat ca argintul este un puternic antioxidant natural, distrugand radicalii liberi (cauza a peste 60 de boli printre care cancerul şi boala Alzheimer).

In domeniul chirurgiei, argintul e folosit la unirea vaselor cerebrale sau închiderea defectelor de pe suprafaţa craniului (metoda Heingenheim).

Argintul a fost insa uitat si mai ales detronat de apartia antibioticelor sintetice, care sunt in present intensiv promovate pentru ca  deservesc atat de bine interesele fianciare ale marilor corporatii farmaceutice.
Rezultatele cercetarilor stiintifice par totusi, din perspectiva unora, insuficiente sau neconcludente. Ce-i drept, nu sunt pe piata foarte multe informatii in acest sens, pentru ca, asa cum ziceam mai sus, interesele finaciare ii fac pe unii sa ne umple mintea cu asa-zisele avantaje ale unor substante sintetice, despre care aflam mai tarziu ca fac mult mai mult rau decat bine. Ramane deci la initiativa noastra sa ne aplecam atentia asupra unor posibile remedii naturale.

Exista si alte aspecte care sa ne faca sa credem ca argintul are intr-adevar anumite beneficii. Exista in numeroase tari traditia de a oferi copiilor ca si cadou de botez.o lingurita de argint.

Lingura sau lingurita de argint apare in diferite culturi si traditii. In Coreea tacamul de argint era folosit ca ustensila de identificare a alimentelor otravite, iar in limba engleza expresia ‘’silver spoon’’ (lingurita de argint) este sinonima cu buna-stare. Tot in limba engleza sintagma ‘’ have been born with a silver spoon in his mouth’’ (‘’s-a nascut cu o lingurita de argint in gura’’) face referire la o persoana cu o conditie fizica si sociala privilegiata, avantaje de care cel in cauza nu este neaparat constient. De altfel, tacamurile de argint au reprezentat totdeuna un simbol al clasei nobiliare. Fara exceptie, cei instariti au folosit tacamuri fabricate din acest metal pretios si iti depozitau rezervele de apa potabila in vase de argint. Familiile regale le folosesc si astazi.

Credeti ca in conditiile in care interioarele palatelor sunt toate decorate cu obiecte aurite, chiar peretii sau tavenle sunt imbracate in foita de aur, nu si-ar fi permis locatarii lor si tacamuri sau vesela din aur ? Eu cred ca ei aveau un motiv intemeiat pentru care le foloseau totusi pe cele din argint!

Chiar si vechii greci au observat că în perioada războaielor, aristocraţii nu sufereau de dizenterie.Explicaţia: foloseau tacâmuri şi veselă din argint care i-a protejat de multe epidemii şi boli.

Strămoşii noştri primeau o oarecare doză de argint prin hrană.
Tehnologiile moderne din agricultură au distrus 85% din rezervele de argint ale solului, astfel încât acest element nu mai există în alimentele pe care le consumam.
Gasim insa tratamente pe baza de apa cu argint coloidal, aparate cu ajutorul carora sa preparam aceasta solutie, sau avem oricand la dispozitie solutia simpla de a folosi tacamuri sau vase din argint.

Este de avut in vedere faptul ca argintul coloidal (forma sub care este de obicei ingerat argintul) in cantitati prea mari poate duce la colorarea pielii intr-o nuanta bleu, la sedimentarea argintului pe diferite organe sau la intoxicatii. Dar pana si semintele de mar, despre care stim cu totii ca sunt deosebit de benefice pentru stomac, contin cianura. Relevanta este deci cantitatea!

Cercetătorii au stabilit că 0,088 mg de argint reprezintă cantitatea medie zilnică necesara organismului uman. Solutiile de argint coloidal si tratamentele pe baza acestui produs contin totdeuna si doza recomandata in functie de concentratia preparatului. Medicul homeopat este de asemenea in masura sa va sfatuiasca.
Avem la indemana si solutia de a pune pur si simplu un banut sau o lingurita de argint intr-un pahar cu apa, pe care dupa cateva minute putem sa o bem sau sa o folosim pentru dezinfectarea mainilor, a ranilor, sau a anumitor obiecte sau in compozitia tratamentelor cosmetice pregatite in casa.

Mai multe informatii despre riscuri si beneficii :

 

 http://www.amosnews.ro/arhiva/stiati-argintul-face-minuni-14-06-2011

 

http://www.silvergen.com/cancer_and_silver.htm

Multa sanatate !