Gălăţeanca Marlena Røimål traduce din norvegiană

Marlena Chirilă Røimål este o gălăţeancă din comuna Tudor Vladimirescu, judeţul Galaţi. A absolvit Liceul Pedagogig "Costache Negri", a profesat ca învăţătoare timp de 15 ani, iar în 1994 a plecat în Norvegia, prin căsătorie. Prima sa traducere din norvegiană a fost publicată anul acesta, la Editura Univers: Jostein Gaarder - „Castelul din Pirinei”. ”Mă simt mândră că vin de unde vin şi că am şansa, prin intermediul literaturii, să mijlocesc acest schimb de cultură”, ne-a declarat doamna Marlena, recunoscând că o preocupă în mod deosebit „cum să facem ca tânăra generaţie să se desprindă de calculator şi să citească o carte. Librăriile din România, atâtea câte mai există, sunt sărace: aceleaşi cărţi pe care le citeam în copilăria mea, iar literatura pentru tineret lipseşte cu desăvârşire. Când m-am hotărât să traduc m-am gândit la literatura pentru tineret, dar mi-a fost imposibil să găsesc o editură în România interesată de aşa ceva. "Copiii noştri nu mai citesc! Cărţile nu se vând", mi s-a spus. În Norvegia există o literatură pentru tineret foarte bogată, sunt cărţi de aventură care împletesc irealul cu realul şi cu activităţile tinerilor din zilele noastre. Eu tot sper că voi găsi o editură interesată de acest gen de literatură, aş numi-o literatura contemporană pentru tineret”, ne dezvăluie românca din planurile sale.

Rebreanu ar fi pe placul norvegienilor

“Limba norvegiană n-a fost uşor de învăţat. Mi-au trebuit trei ani intensivi la facultatea de filologie, mai ales că doream să profesez tot în învăţământ. Le mulţumesc profesorilor mei din liceu care mi-au creat o bază solidă de cunoştinţe, ce mi-au fost de un mare ajutor când am ajuns aici. Primul scriitor clasic de care m-am apropiat a fost  Bjørnstjerne Bjørnsson. Dar din favoriţii mei clasici nu lipsesc Henrik Ibsen, Knut Hamsun şi Sigrid Undset”. Un autor român care ar putea fi citit cu interes de publicul norvegian este, în opinia româncei noastre, Liviu Rebreanu, cu romanele sale reprezentative, "Ion" şi "Răscoala". „Norvegianul ţine la tradiţii, le conservă cu respect, iar tema moştenirii pământului a fost şi este mult discutată aici. În Norvegia, dragostea pentru lectură se dezvoltă în şcoală. Şcolile, în colaborare cu părinţii, cu biblioteca locală, cu autorii de cărţi organizează activităţi atractive în acest sens. În plus, tehnologia actuală oferă generaţiei tinere atâtea posibilităţi de "a lectura" o carte: mă refer la cărţile electronice, digitale. Lucrând în învăţământ, cunosc ce poate oferi literatura norvegiană pentru această categorie de vârstă. Constatând că această literatură este aproape inexistentă în librăriile din România, mi-a venit ideea de a traduce. Dar la acest capitol am întâlnit dezinteresul editurilor din România. Când spun tineri mă refer la grupa de vârstă între 10-15 ani.

 

Nu-ţi trebuie bani ca să mergi la bibliotecă…

Traducerile sunt pentru Marlena Røimål un hobby şi le face în timpul liber. Meseria sa de bază este cea de cadru didactic. “Poate că nu toţi tinerii ar cumpăra o carte, dar dacă aceasta este antrenantă şi plină de neprevăzut... Cititorul trebuie să se regăsească în personajele cărţii. Aici intervine colaborarea dintre editură şi translator. De comun acord trebuie să găsească, pe cât posibil, cartea potrivită pentru stilul de viaţă, mentalitatea şi preocupările tinerilor din ţara în a cărei limbă se traduce cartea. Societatea trebuie să se implice în promovarea culturii tinerei generaţii. În România, toată lumea vorbeşte de sărăcie. Nu trebuie să fii bogat ca să te duci într-o bibliotecă şi să împrumuţi o carte…”, mai spune românca noastră.

Sursa: www.viata-libera.ro